Autor: Laura Grünberg, prof.univ.dr. la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie, membră fondatoare la Societatea de Analize Feministe AnA, expertă pe probleme de gen și scriitoare de literatură pentru copii.

Până nu demult, în China se practica pe scară largă legarea picioarelor la fete-cu prețul deformării fizice ireparabile. Așa era tradiția, mersul delicat și mărunt  era o normă de feminitate impusă cultural de secole. În alte culturi, perioade mari de timp, mamele își supraalimentau fetele pentru ca acestea să fie supraponderale cu riscuri mari pentru sănătatea acestora. Așa era tradiția,  acesta era modelul de frumusețe care mărea șansele unor căsătorii reușite. Chiar și azi, ca formă de control a activității sexuale a fetelor, se mai practică în unele locuri din Africa sau Orientul Mijlociu mutilarea genitală a fetelor. Așa este tradiția, fiind vorba de ritualuri și obiceiuri culturale. La romi de multe ori au loc căsătorii timpurii între minori. Fetele sunt măritate  pe 14-15 ani, devin mame, renunță la școală. Așa este tradiția în aceste comunități.  Majoritatea victimelor violenței domestice în lume sunt femei și copii. Așa e de când lumea, bătaia e ruptă din cer!

Exemplele de forme de violență de gen pot continua. Poligamia, omorurile de onoare, abuzurile sexuale, traficul de persoane, avorturile preferențiale și alte forme de asemenea discriminări de gen fac victime mai ales printre fete și femei din diverse țări. De fiecare dată se poate invoca în termeni de explicație tradiția, cutuma culturală. De fiecare dată se poate spune- `fiecare cultură, fiecare societate, cu normele și obiceiurile ei`. Pericolul unei astfel de poziționări ține de  caracterul ei strict descriptiv, de faptul că ne face pasivi ca societate în fața încălcării grave a unor drepturi fundamentale ale omului. În numele unui multiculturalism conservator, în care respectarea diferențelor dintre culturi nu lasă loc chestionării efectelor negative ale unor cutume culturale, victimele multor forme de violență sunt lăsate în voia sorții. Tolerăm uneori diferențele de norme și obiceiuri culturale,chiar atunci când aduc atingere integrității fizice ale unor persoane pentru că ne autoconvingem că nu avem ce face și nici cum să intervenim, fără a îngrădi libertatea de expresie a altora. Avem deseori și un aer de superioritate, atribuind asemenea excese țărilor mai puțin dezvoltate.

Manifestări de violență de gen au apărut și apar atât în țările lumii a treia, cât și în țările dezvoltate, dar ele nu pot fi  acceptate astăzi în secolul 21 pe motive de diversitate culturală. Multiculturalismul, în sine un concept generos, poate face victime aplicat fără nuanțe.

Diferențele dintre culturi trebuie să fie respectate și celebrate mai ales în epoca migrației de azi, atât cât timp ele nu aduc în nici un fel atingere integrității fizice, psihice, emoționale, economice ale anumitor categorii de populație, atât timp cât,  în numele acestor diferențe, nu se încalcă drepturi fundamentale ale omului- dreptul la sănătate, dreptul la integritate fizică, economică, dreptul la libertate etc. Acum, în secolul 21, avem convenții și reglementări internaționale construite și negociate cu efort în ani de zile, care ne apără pe toți de potențiale abuzuri și încălcări ale drepturilor omului.  Să ne respectăm în continuare particularitățile culturale, dar să nu devenim victime colaterale ale acestora.  Bătaia, hărțuirea și violența sexuală, traficul de carne vie, munca forțată, violența de orice fel față de copii și femei în mod special nu fac parte din construcția unei lumi multiculturale în care dorim să trăim  cu toții.

Articolul a fost scris și publicat ca parte a pachetului tematic de către Terre des hommes Romania, în cadrul proiectului regional „Construirea relațiilor prin dezvoltarea inovativă a conștientizării violenței bazate pe gen în Europa – BRIDGE”.

Proiectul BRIDGE este implementat sub conducerea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa împreună cu parteneri din Belgia (Defense for Children International DCI-Belgia și FEDASIL), Grecia (ARSIS), Malta (Kopin) și România (Tdh România) și are obiectivul general de a consolida răspunsul statutar la GBV care afectează copiii și tinerii în mișcare în țările UE.

 

 

 

 

Proiectul BRIDGE este susținut de Programul „Drepturi, Egalitate și Cetățenie” al Uniunii Europene (2014-2020).

Conținutul acestui articol reprezintă doar opiniile autorului și este responsabilitatea sa exclusivă. Comisia Europeană nu acceptă nicio responsabilitate pentru utilizarea informațiilor pe care le conține.

Ţara (ţările) pentru care acest articol este relevant
Projects and thematic pages
Subiecte

Childhub

Te-ar putea interesa

yes
0
16
Autor: Laura Grünberg, prof.univ.dr. Universitatea din București, Facultatea de Sociologie, membră fondatoare Societatea de AnaLize Feministe AnA, expertă pe probleme de gen și scriitoare de literatură pentru copii.   Secolul 21 va fi cunoscut...
yes
0
505
Libertatea este la fel de importantă ca viața -e ceea ce conștientizează majoritatea tinerilor care pierd acest drept. Tinerii aflați în detenție au însă în continuare dreptul la un viitor decent, iar perioada petrecută acolo ar trebui să îi ajute...
0
787
82% din toți copiii chestionați* considera că bărbații adevăraţi sunt puternici şi nu plâng în fața nimănui. 53% din copiii chestionați cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani afirmă că cel mai mult sunt ajutați să facă lecțiile de către mamă/bunică...
yes
0
20
Fundația Terre des hommes Romania și-a propus să schimbe viitorul a 200 de tineri și strânge fonduri la ediția 2020 a Swimathon București până pe 10 iulie. Acești adolescenți (fete și băieți) se află în prezent în detenție la Craiova...
yes
0
77
Pe 20 iunie este Ziua Internațională a Refugiaților, așa că am întrebat-o pe Rawia care este povestea ei. Are 16 ani, vine dintr-o țară africană și trăiește în România de 8 ani. Este voluntară la Fundația Terre des hommes în proiecte...
yes
0
516
România e considerată o țară de tranzit pentru migranți, dar pentru 80.000 de străini, ea este țară de destinație și, după cum arată situația actuală, eforturile de integrare a acestor copii sunt insuficiente. Unii sunt abia în clasa a două la 17...
yes
0
199
În cadrul proiectului AWAY a fost realizată o broșură, intitulată „Justiția Juvenilă de la A la Z”, al cărei conținut corespunde nivelului de înțelegere al copiilor și tinerilor și care este adaptată la specificul legislativ local din România....