60 informații pe scurt privind justiția juvenilă [Sumar ChildHub]

În această publicație a Childhub puteți învăța afla 60 de elemente prezentate pe scurt despre starea justiției juvenile din regiunea europeană, inclusiv informații esențiale de fond, dezvoltări, statistici precum și alte informații interesante.

Informații privind contextul

1. Dezvoltarea unor tratamente distincte pentru infractorii juvenili a avut loc în Europa de la începutul secolului al XX-lea.

2. În fosa Iugoslavie a fost creat în mod oficial un sistem juridic juvenil specific la finalul anilor 1920 prin adoptarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală din 1929.

3. Primul judecător pentru justiție juvenilă din Monarhia Austro-Ungară – Fran Milčinski, a fost numit în Ljubljana în 1909.

4. Au fost introduse modificări semnificative la finalului celui de-al doilea război mondial și în special în timpul anilor 1950, incluzând relaxarea sancțiunilor și abolirea pedepsei cu închisoarea pe viață pentru infractorii juvenili.

5. Standarde internaționale privind drepturile, statutul și rolul copiilor în cadrul procedurilor penale, civile și administrative din Europa:

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC);

Ansamblul regulilor minime ale ONU din 1985 privind administrarea justiției pentru minori,

Liniile directoare ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind justiția în interesul copilului; precum și o serie de directive și regulamente ale UE.

Definiții

6. Vârsta minimă privind răspunderea penală (VMRP): o vârstă specificată sub care un copil nu este considerat capabil să comită o infracțiune penală și sub care nu este supus procedurilor sau sancțiunilor penale.

7. „Cel mai bun interes”: un standard utilizat pentru a decide care ar fi acțiunile sau aranjamentele în urma cărora copiii pot beneficia cel mai mult, și unul în baza căruia judecătorii instanțelor juvenile pot dispune o decizie sau o sentință.

8. Program la nivel comunitar: tratament, servicii și/sau supraveghere acordată tinerilor ca parte a unui program de diversiune sau ca o condiție pentru eliberarea condiționată, pentru servicii utilizate în folosul comunității tinerilor mai degrabă decât implementării detenției.

9. Acțiune cu caracter de delicvență/Infracțiune: orice acțiune săvârșită de un tânăr care ar constitui o faptă penală dacă ar fi săvârșită de un adult. Infracțiuni în trafic, infracțiuni minore sau infracțiuni de statut (absența sau fuga de acasă) care sunt pedepsite cu amenzi minore nu sunt în general considerate infracțiuni cu caracter de delicvență.

10. Detenție: custodie temporară a unui tânăr înainte de judecată într-o unitate securizată de detenție. Detenția se impune după ce un judecător decide că un tânăr trebuie să rămână în custodia autorităților înainte de judecarea actului de delicvență, scopul fiind propria acestuia protecție sau protecția societății, sau asigurarea că acesta se prezintă la audieri.

Descarcati intregul articol pentru a citi inca 50 de elemente.

Sources:

Research and Selection of the Most Effective Juvenile Restorative Justice Practices in Europe: Snapshots from 28 EU Member States

Children’s involvement in criminal, civil and administrative judicial proceedings in the 28 Member States of the EU

National Report on Juvenile Criminal Law in Slovenia