Care sunt riscurile pentru comunitatea de refugiați LGBTQI+ în România

Safeguarding Hub pentru Europa de Est a organizat o masă rotundă pe tema riscurilor de safeguarding (garantare siguranței) cu care se confruntă comunitatea de refugiați LGBTQI+ în România și măsuri de safeguarding incluzive pentru personalul LGBT la locul de muncă.

Dl. Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România,  a vorbit despre situația de ansamblu a persoanelor LGBTQI+, despre aportul ONG-urilor, implicarea lor și importanța măsurilor de safeguarding.

Printre vorbitori  s-au numărat și Laura Sava-Ghica, Director al Fundației Terre des hommes România, Ilaria Michelis, Consultant în Incluziune, Violența bazată pe Gen, Exploatare Sexuală și Abuz, Konstantina Loupeidou, coordonator PSEA, UNHCR, Elena Cofaru, reprezentant național, Safeguarding Hub pentru Europa de Est în România, Ruth Borgfjord, președintă și fondatoare Hilltop Org ( Queer Sisterhood Cluj, Transylvania Queer Art, Transylvania Art Therapy), Victoria Ahlenback, Specialist în Violența bazată pe Gen, Social Development Direct.

Specialistul din partea Social Development Direct a prezentat raportul privind riscurile de safeguarding ale persoanelor LGBTQI+ refugiate din Ucraina „Safeguarding LGBTQ+ refugees in Eastern Europe”. Printre concluzii se numără următoarele:

• Abordarea intersecțională este esențială  pentru a înțelege vulnerabilităților multiple la care sunt expuși refugiații LGBTQI+;
• O strategie generală folosită de organizațiile LGBTQI+ pentru a reduce aceste riscuri a fost să ofere servicii adaptate și dedicate refugiaților LGBTQI+, cum ar fi serviciile de cazare specifică.
• O modalitate prin care organizațiile LGBTQI+ au încercat să sporească siguranța în propriile adăposturi și în alte servicii, a fost prin elaborarea de politici și contracte care să stabilească reguli și așteptări pentru cei care utilizează serviciile. De asemenea, unele organizații LGBTQI+ au dezvoltat proceduri de raportare și de
• mecanisme de feedback prin care refugiații LGBTQI+ care apelau la serviciile lor să poată sesiza orice neregulă și să raporteze incidentele de safeguarding.

Printre riscurile la care sunt expuse persoanele LGBTQI+ refugiate în România se numără:

- discriminarea de către persoanele non LGBTQI+

- discriminare, hărțuire și violență în spațiile LGBTQI+ ( cu precădere daca refugiații LGBTQI+ împart spații restrânse )

- riscuri asociate cu lipsa verificării în prealabil a cazărilor (hoteluri și familii) care nu acceptă persoane LGBTQI+

- atitudini discriminatorii în centre medicale

În partea a doua au fost discutate lecții învățate și bune practici implementate de organizații pentru a garanta siguranța (safeguarding) persoanelor LGBTQI + refugiate. Un panel de trei persoane a fost invitat să își împărtășească reflecțiile. Panelul a fost format din Ruth Borgfjord, Queer Sisterhood Cluj, o organizație LGBTQI+ din România, Yiftach Millo, director de țară al HIAS România, un ONG internațional, și Konstantina Loupeido de la UNHCR.

Discuția a evidențiat faptul că o strategie de siguranță folosită de refugiații LGBTQI+ este "trecerea" - adică încercarea de a-și ascunde orientarea sexuală și/sau identitatea de gen și expresie față de cei care oferă servicii umanitare. Acest lucru poate avea un impact puternic asupra sănătății mintale a persoanelor LGBTQI+, în special dacă este folosit ca mecanism de adaptare și strategie de siguranță pe o perioadă mai lungă de timp. Cei care au o orientare sexuală și/sau o expresie de gen diversă mai vizibilă sunt adesea expuși unui risc mai mare de incidente safeguarding. De asemenea, participanții au discutat despre modul în care discriminarea bazată pe orientarea sexuală, identitatea și expresia de gen și/sau caracteristicile sexuale, se intersectează cu alte forme de opresiune. De exemplu, refugiații LGBTQI+ din Ucraina care se confruntă și cu discriminarea bazată pe rasă și/sau etnie pot experimenta o "dublă discriminare”, amplificând riscul de a fi ținta discriminării, a violenței și a abuzului.

În cea de-a treia sesiune a mesei rotunde a fost prezentat Ghidul privind garantarea siguranței (safeguarding) persoanelor LGBT care lucrează pentru organizațiile societății civile de către autoare, Ilaria Michelis. În cadrul prezentării, au fost propuse recomandări referitoare la măsuri de safeguarding incluzive pentru personalul LGBT la locul de muncă ce cuprind domeniile de prevenire, cultură organizațională, raportare și răspuns.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului Safeguarding Hub pentru Europa de Est în colaborare cu Rețeaua PSEA România. Aici regăsiți pagina evenimentului, de unde puteți descarca prezentarea si vizualiza cele trei sesiuni.

Safeguarding Hub pentru Europa de Est a fost furnizat de un consorțiu coordonat de Social Development Direct (SDDirect) în calitate de lider tehnic și de implementare, împreună cu partenerii săi: Terre des hommes, CLEAR Global și International Council of Voluntary Agencies (ICVA). A fost finanțat de Disasters Emergency Committee - DEC (Comitetul pentru situații de urgență în caz de dezastre).